ⓘ Eforia Spitalelor Civile

                                     

ⓘ Eforia Spitalelor Civile

Eforia Spitalelor Civile a fost o organizație fără scop lucrativ care administra spitalele în Muntenia și Moldova. Ea a fost fondată de generalul în 1832 și a supraviețuit până în 1948, când a fost desființată de autoritățile comuniste. Decretul de fondare din 2 aprilie 1832 atribuia Eforiei doar administrația celor trei mari spitale bucureștene ale timpului: Colțea, Pantelimon și Filantropia. În timp, Eforia a devenit administrația tuturor spitalelor de stat din țară.

La 2 octombrie 1864, autoritatea asupra bugetului Eforiei a fost transferată la Camera Deputaților. Bugetul era pus în aplicare de guvern și controlat de Curtea de Conturi, deși în mare parte sursele de venituri erau donațiile private. Eforia înființează noi spitale în București și în provincie, noi sanatorii, școli medicale. Actuala stațiune Eforie Nord și-a început existența ca sanatoriu al Eforiei Spitalelor Civile.

Pentru finanțarea spitalelor, Eforia a fost înzestrată de donatori cu vaste proprietăți funciare. Statul a contribuit cu domenii care, înainte de declararea independenței, au aparținut sultanului otoman. În 1921, Eforia poseda zeci de mii de hectare de teren arabil și 50.000 ha teren forestier. La reforma agrară din 1921, Eforia pierde mare parte din aceste terenuri, ceea ce o obliga la introducerea, pentru prima dată, a unei taxe de spitalizare.

                                     

1. Clădirea

Clădirea unde a funcționat Eforia Spitalelor Civile este situată pe b-dul Elisabeta din București și a fost ridicată între anii 1885-1886 în stil neoclasic. În timpul bombardamentului din 1944, edificiul și-a pierdut acoperișul, fiind renovată și modernizată după război.

Începând cu 1950, clădirea a găzduit Sfatul Popular al Raionului V. I. Lenin. S-au început lucrări de supraetajare a construcției, însă aceasta a fost finalizată doar în aripa vestică. În anii 1960, palatul a devenit sediul Sfatului Popular al Sectorului V, iar după Revoluția din 1989 sediul Primăriei Sectorului 5. Ca urmare a degradării continue a clădirii, în 2013 sediul primăriei s-a mutat, edificiul urmând să fie consolidat. În 2015, primăria municipiului București a înaintat proiectul de consolidare, reabilitare, extindere și restaurare a fațadei, investiție care urma să costa 17.735.470 euro și să se realizeze în 2 ani. Totuși, până în prezent, acest proces n-a început.

                                     

2. Legături externe

  • Eforia Spitalelor Civile, 5 decembrie 2007, Adrian Majuru, Capital
  • LA FRONTIERA ISTORIEI / O sută de ani în Eforia Spitalelor Civile, 10 iun 2009, Adrian Majuru, Ziarul de Duminică
  • LA FRONTIERA ISTORIEI / O rețea gigantică iese la lumină: ESC, 2 iul 2009, Adrian Majuru, Ziarul financiar
  • LA FRONTIERA ISTORIEI / Eforia își așteaptă proprietățile înapoi, 8 iul 2009, Adrian Majuru, Ziarul financiar
                                     
  • comerciale ale centrului, clădiri care astăzi sunt locuințe. În 1909, Eforia Spitalelor Civile din București, înființează pe malul mării, Sanatoriul pentru combaterea
  • ESC poate fi: Eforia Spitalelor Civile fostă organizație fără scop lucrativ din România interbelică Control de stabilitate electronic abrevierea denumirii
  • de Cruce Roșie din România CRR cu sediul la Spitalul Colțea unde se afla și Eforia Spitalelor Civile În prezent, o stradă din sectorul 5 al capitalei
  • București, Direcția generală a Archivelor Statului din Republica Socialistă România, 1971. Eforia Spitalelor Civile Spitalul Sfântul Spiridon din Iași
  • de Cruce Roșie din România CRR cu sediul la Spitalul Colțea unde se afla și Eforia Spitalelor Civile LEGE nr. 139 din 29 decembrie 1995 actualizată
  • sau Eforiei Spitalelor Civile din București, cu obligația ca, din uzufructul proprietății, să se construiască un spital și o școală. Eforia Spitalelor Civile
  • pentru Eforie Aman a pictat și pe prima soție a spătarului portretul se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României. Eforia Spitalelor Civile i - a
  • căruia a fost construit și cel din Sinaia. Alți acționari au fost Eforia Spitalelor Civile Primăria Sinaia, baronii francezi, frații De Marcay: Iv De Marcay
  • primele femei care lucrează ca medic în România, ea profesând la Eforia Spitalelor Civile din București. Ca profesoară de igienă a publicat în 1912 manualul
  • ei să se construiască un spital după modelul celor rurale. În acest scop a oferit 300.000 lei pentru Eforia Spitalelor Civile din București și un teren